Biserica "Sf. Treime" (Ansamblul bisericii "Sf. Treime"- a curţii Goleştilor)


Categorie: Biserici ortodoxe
Perioada: 1646
Importanta: A
Cod LMI: AG-II-m-A-13698.01
Adresa: Str. Golescu Radu 27
Localitate: sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI
Judet: Arges
Regiune: Muntenia

Imagini

Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

emilia / 06-Dec-2009

In 1646, Stoica "maistor" ridica in apropierea caselor vel vistierului Stroe Leurdeanu, la cererea acestuia, o biserica-paraclis, inchinata, in mod neobisnuit pentru epoca, Sfintei Treimi. De plan dreptunghiular, cu absida pentagonala decrosata, biserica avea un turn-clopotnita deasupra pronaosului, ce s-a daramat la cutremurul din 1802 si nu a mai fost refacut. In 1915 cand a fost restaurata, s-a desfiintat scara de acces din grosimea zidurilor de nord si de est ale pronaosului, zidindu-se un pod de jur imprejur, de la nivelul streasinii pana la capriori si un acoperis de sindrila, in doua ape. Colturile fatadei de vest si laturile de nord si de sud, sunt intarite in dreptul zidului interior dintre pronaos si naos, cu contraforturi. Braul este realizat dintr-un singur sir de zimti, din caramizi asezate in unghi ascutit. Jos sunt panouri rectangulare, iar sus - firide cu terminatie semicirculara, marcate de un dublu tor. Interiorul pastreaza inca o serie de detalii remarcabile de arhitectura. Astfel, proscomidia este foarte dezvoltata, fiind boltita cu un sistem de arce si o calota ovala, iar diaconiconul este o mica incapere acoperita cu o calota si o minuscula semicalota spre est. Naosul, foarte larg, poarta o cupola cu diametru mare, pe pandativi sprijiniti pe cele patru arce mari care se descarca pe pilastri de colt, decorati cu capiteluri cioplite in piatra. Diversele motive de impletituri sunt asemanatoare cu cele aflate la pilastri din exterior. Intre naos si pronaos, zidul plin, foarte gros, are o usa cu ancadrament de piatra. Pronaosul, de forma usor trapezoidala, este acoperit dupa acelasi sistem ca naosul. Pe fereastra din axul altarului si pe abaca din coltul nord-vestic al pronaosului se semneaza mesterul Stoica.

( Tereza Sinigalia - "Repertoruil Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680", Editura Vremea Bucuresti 2002 )